Activitatea fizică în contextul pandemiei generate de virusul SARS-COV-2

Conf.univ.dr. Dragoș TEODOR  |

Virusul SARS-Cov-2 care produce boala COVID-19 a ajuns să fie în momentul de față, una dintre cele mai severe pandemii din istoria omenirii. [1]

În prezent virusul a afectat 219 țări producând un număr total de peste 120 milioane de  infectări și un număr de peste 2,5 milioane decese.  

În România numărul îmbolnăvirilor a ajuns la 862. 681, iar al deceselor la 21 565. [2]

Din păcate restricțiile cu care ne confruntăm, au generat numeroase transformări în privința calității și stilului de viața al oamenilor, caracterizate printr-o reducere semnificativă a nivelului de activitate fizică, o creștere a riscului de a dezvolta obiceiuri  sedentare, frustrare, anxietate și chiar depresie.

Înainte de pandemie, estimările  OMS (2018) aratau faptul că, la nivel global 1 din 4 adulți și 3 din 4 adolescenți (cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani) nu respectau recomandările cu privire la activitatea fizică pentru sănătate [3].

Concluziile unui sondaj aplicat unui număr de 13 000 de adolescenți sportivi din Statele Unite  în timpul restricțiilor din luna mai 2020, au arătat faptul că:

-40% au raportat simptome moderate până la severe de depresie.

-iar 37% au raportat stare de anxietate moderată până la severă. [4]

Organizația UNICEF subliniază efectele generate de virusul SARS-Cov-2 asupra procesului de educație astfel: 105 țări au fost nevoite să închidă școlile și să treacă la forma de predare online, afectând peste 1,5 miliarde de studenți în întreaga lume. [5]

Un chestionar aplicat de ASOCIAȚIA EUROPEANĂ PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ unui număr 31 de țări europene privind situația educației fizice în timpul și după restricțiile de carantinare, arată faptul că în 90% dintre acestea, programa de educație fizică nu mai este respectată. [6]

Concluziile unui chestionar internațional de activitate fizică (IPAQ-S) arată că în Spania, în timpul restricțiilor impuse, populația adultă, în special studenții și bărbații foarte activi, au scăzut nivelul de activitatea fizică zilnică și a crescut comportamentul sedentar.[7]

Datele rezultate în urma unui alt sondaj online efectuat în Statele Unite în perioada 25 aprilie – 16 mai 2020, arată îngrijorarea pentru faptul că, obiceiurile sedentare formate în timpul restricțiilor sociale s-ar putea consolida permanent, crescând atfel riscul de obezitate, diabet și boli cardiovasculare. [8] În acest context, consider că Planul Global de Acțiune al OMS implementat în anul 2018 și care urmărește reducerea nivelului de inactivitate fizică la adolescenți și adulți cu 15% până în anul 2030, devine dificil de realizat.

DEFINIREA TERMENILOR

Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mental  și social și nu doar absența bolilor sau a infirmităților, care asigură o viață productivă social și economic”

Pentru îmbunătățirea stării de sănătate și a capacității fizice a organismului exercitiul fizic reprezintă instrumentul didactic care ne ajută să organizăm orice formă de activitate fizică.

ACTIVITATE FIZICĂ

Orice mișcare corporală produsă de mușchii scheletici care duce la un consum energetic peste nivelul de repaus(Casperson et al., 1985)

INACTIVITATE  FIZICĂ

Descrie acea persoană care nu efectuează în mod regulat cel putin 60 minute de activitate fizică pe zi, 5 zile pesăptămână (Biddle et al., 1998)

SEDENTARISM

Orice comportament de veghe în poziție culcată sau rezemată, care necesită o cheltuială de energie de 1,5 METS sau mai mică (Tremblay et al., 2017)

Recomandările OMS cu privire la activitatea fizică (2020)

COPII ȘI ADOLESCENȚII (15-17 ani)

Pentru o stare bună  de sănătate copii și adolescenții trebuie:

• să efectueze zilnic cel puțin 60 de minute de activitate fizică aerobă ușoară
• 3 zile pe săptămână trebuie să practice activități aerobe intense precum și exerciții pentru tonifierea musculaturii și întărirea oaselor
• limitarea timpului petrecut în activități sedentare precum: rețele de socializare, tv., smartphone.

ADULȚII SĂNĂTOȘI (18-64 ani)

• activitate fizică aerobă moderată 150-300 min pe saptamână sau echivalentul a 75-150 minute de activitate fizică intensă
• exerciții pentru tonifierea musculaturii de 2x pe săptămână

Atunci când aceste recomandări nu pot fi respectate  este bine să aplicăm citatul Dr. Ken Powell: „O anumită activitate este mai bună decât niciuna, iar mai multe sunt mai eficiente decât una.” [9]

Cu cât volum activității fizice săptămânale devine mai mare, cu atât beneficiile pentru sănătate sunt mai accentuate.

COLEGIUL AMERICAN DE MEDICINĂ SPORTIVĂ (2015) recomandă ca înaintea efectuării efortului fizic trebuie să ținem cont de următorii factori:

• nivelul curent al activității fizice al individului
• prezența simptomelor sau a bolilor cardiovasculare, metabolice sau renale
• intensitatea efortului, deoarece acestă variabilă prezintă un risc  pentru producerea evenimentelor cardiovasculare

Pentru a preveni riscul evenimentelor cardiovasculare legate de efortul fizic  trebuie ca:

1)  Frecvența, intensitatea și volumul efortului să respecte o fază de tranziție progresivă de 2-3 luni, pe parcursul căreia durata și intensitatea exercițiilor vor crește treptat;  

2) Încălzire adecvată care să faciliteze adaptarea organismului la efort;

3) Urmărirea simptomelor (precum, durere presiune toracică sau amețeală)

Prevenirea inactivității fizice în acest context  pandemic, se poate realiza prin exerciții ușor și sigur de aplicat.

Pe cât este posibil exercițiile utilizate trebuie să implice toate componentele fitnessului:

1. rezistența cardiovasculară
2. forța și rezistența musculară
3. flexibilitatea
4. compoziția corporală

Exemple de exerciții fizice

• mersul pe jos
• urcatul scărilor
• joggingul
• mersul pe bicicletă
• genuflexiuni
• abdomene
• flotări
• programe de exercitii existente pe platformele online

CONCLUZII

În acest context dificil și în acord cu colegii mei mai mult ca oricand trebuie:

• să promovăm semenilor noștri un stil de viață sănătos prin menținerea unui nivel considerabil de activitate fizică zilnică
• să transmitem studenților chiar și în acest context toate informațiile teoretice și pedagogice pentru a deveni buni profesioniști
• să facem ca studenții noștri să conștientizeze rolul important pe care îl dețin în societate ca viitori specialiști  în strategia de promovare a activității fizice în unitățile școlare, pentru un stil de viață sănătos, sportul pentru toți sau cel de performantă

Stă în puterea noastra ca formatori sau viitori specialiști ai domeniului ca aceste lucruri să se întâmple!!!

REFERINȚE:

1. Medihelp Academy. Pandemia cu SARS-Cov-2; prin ce se caracterizează și ce măsuri trebuie să luăm, 2020, resursă electronică accesată online martie 2021, https://www.medihelp.ro/blog/sanatate/pandemia-cu-sars-cov-2-prin-ce-se-caracterizeaza-si-ce-masuri-trebuie-sa-luam/   
2. Worldometer, resursă electronică accesată online martie 2021, https://www.worldometers.info/coronavirus 
3. World Health Organization. Global action plan on physical activity 2018-2030: more active people for a healthier world. Geneva: World Health Organization, 2018.
4. McGuine TA, Biese KM, Petrovska L, et al. The health of US adolescent athletes during Covid-19 related school closures and sport cancellations. J Athl Train 2020. doi:10.4085/478-20. [Epub ahead of print: 05 Nov 2020]
5. UNICEF. What will a return to school during COVID-19 look like?, 2020, resursă electronică accesată online martie 2021, https://www.unicef.org/coronavirus/what-will-return-school-during-covid-19-pandemic-look 
6. European Physical Education Association, resursă electronică accesată online martie 2021, https://eupea.com/ 
7. Castañeda-Babarro, A., Arbillaga-Etxarri, A., Gutiérrez-Santamaría, B., & Coca, A. (2020). Physical Activity Change during COVID-19 Confinement. International journal of environmental research and public health, 17(18), 6878. https://doi.org/10.3390/ijerph17186878
8. Dunton, G. F., Do, B., & Wang, S. D. (2020). Early effects of the COVID-19 pandemic on physical activity and sedentary behavior in children living in the U.S. BMC public health, 20(1), 1351. https://doi.org/10.1186/s12889-020-09429-3
9. Zhu W. If you are physically fit, you will live a longer and healthier life: An interview with Dr. Steven N. Blair. J Sport Health Sci 2019;8:524–6.
10. UK Chief Medical Officers’ update of the Physical Activity Guidelines. London; 2019
11. Riebe D, Franklin B, Thompson P et al. Updating ACSM’s Recommendations for Exercise Preparticipation Health Screening. Med Sci Sports Exerc. 2015;47:2473–2479, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26473759/
12. Physical Activity Guidelines for Americans, 2nd edition, August 2020
13. Biddle S, Sallis J, and Cavill, N. Policy framework for young people and health-enhancing physical activity. In Young and active? Young people and health-enhancing physical activity: evidence and implications. 1998. Edited by S. Biddle, J. Sallis, and N. Cavill. Health Education Authority, London, UK. pp. 3–1
14. Caspersen CJ, Powell KE, Christenson GM. Physical activity, exercise and physical fitness: Definitions and distinctions for health-related research. Public Health Rep 100:120–131, 1985. nie76485_ch01_001-016.indd 13 10/8/09 9:46:46 AM CONFIRMING PAGES 14 Chapter 1 Physical Fitness and Health Defined
15. Tremblay, M.S., Aubert, S., Barnes, J.D. et al. Sedentary Behavior Research Network (SBRN) – Terminology Consensus Project process and outcome. Int J Behav Nutr Phys Act 14, 75 (2017). https://doi.org/10.1186/s12966-017-0525-8